Crucea lui Ursache

Crucea lui Ursache, munții Căpățânii, 19 Martie 2016

Trecusem de multe ori prin Cheile Oltețului și de fiecare dată priveam cu jind către masivele stânci ce “străjuiesc” intrarea în chei. Pe lângă aspectul impunător, stâncile te atrag și prin cele două cruci de piatră (câte una pe fiecare munte), ce parcă dau un aer misterios zonei – Crucea lui Ursache (ambele cruci se numesc la fel).

Și așa hotărâm să fugim până la Polovragi să urcăm la Crucea lui Ursache, cea de pe malul stâng al Oltețului, pe muntele Padeșul (locul fiind cunoscut și drept Piatra Polovragilor). A doua cruce se află pe malul drept, pe Plaiul Sohodol, de jos nu este așa de vizibilă, dar cu atenție o puteți vedea și pe ea (click aici pentru altă poveste). Oltețul taie munții, astfel încât, pe malul stâng avem munții Căpățânii, iar pe cel drept munții Parâng.

Mănăstirea Polovragi

Pe drum căutăm informații despre misterioasa cruce, și nu ne este clar ce este legendă și ce este adevăr.  Se pare că monumentul a fost ridicat în 1808 în cinstea căpitanului de plai Ursache, protector al Novacilor in secolul 18. Tot acolo, sus, se pare că Dacii și-au ascuns o parte din comori, și tot acolo arheologii au găsit ruinele unei cetăți. Noi nu am găsit nici o ruină, însă. Existența cetății ne-a fost confirmată și de doamna de la Peștera Polovragi care ne-a învăluit în și mai mult mister: nu numai că cetatea este sus, acolo, sub pământ, dar există și o galerie (nedescoperită încă de speologi) care duce din peșteră (aflată jos, la drum) până sus la Cruce. Pe vremea dacilor, atacatorii erau luați prin surpridere de trupele ce ieseau prin peșteră – pe atunci drumul prin chei nu exista (fiind construit in istoria foarte recenta pentru exploatările forestiere). Tot ghidul ne spune și despre comoara în căutarea căreia mulți și-au găsit sfârșitul în ungherele peșterii – locația comorii o putem afla pe timp de furtună, când fulgerele lovesc exact locul unde aceasta este îngropată – trebuie să nu fi fost furtuni în ultima perioadă, căci sus nu este nici o urmă de lovituri de fulger :).

Dar, să revenim la traseul nostru: în lungime totală de 10km, traseul (circuit) începe de la Mănăstirea Polovragi, parcurge Cheile Oltețului, urcă Padeșul și coboară înapoi la mănăstire. Tot traseul este marcat (proaspăt) cu punct roșu (PR), noi l-am făcut in 5 ore, dar este traseu de maxim 3. Noi am fost puturoși, mai mult am stat decât am mers…

Plecăm de la Mănăstirea Polovragi și urmăm drumul forestier prin dreapta ei. De îndată ce lăsăm în urmă gardul mănăstirii vedem marcajul ce coboară din dreapta – este drumul de întors (dacă vă grăbiți puteți urca pe aici și coborî tot pe aici, probabil reduceți drumul la jumătate, ca și distanță). Intrăm în spectaculoasele chei ale Oltețului, trecem pe lângă peșteră (pe care trebuie neapărat să o vizitați – costă câțiva lei, este iluminată iar doamna ghid va face vizita mai plăcută – este unul dintre puținii ghizi care par a fi sunt fascinați de obiectivul pe care vi-l prezintă), și după aproximativ 3 km ieșim într-o mare deschidere a muntelui – Luncile Oltețului.

Urcarea pe drumul forestier

Traseul continuă pe un frum forestier vechi, pe lângă clădirile a ceea ce pare a fi fost un canton forestier. Drumul este complet rupt, cu ravene adânci, imposibil de abordat cu orice fel de automobil, și urcă destul de abrupt. Urcăm preț de 2km, și în mijlocul pădurii, în stânga și dreapta drumului natura ne răsplătește efortul printr-un covor de ghiocei! “Ghiocei bogați” peste tot, o imagine pe care nu am mai văzut-o până acum:

Ghiocei

Drumul face brusc dreapta și de aici panta devine mai mică și peisajul un pic diferit – ne așteptam să ieșim cumva într-un gol alpin, dar aici avem o pădure bătrână (și lovită din plin de drujbe, nu in trecutul apropiat). Trecem pe lângă ruinele unei cabane (probabil canton forestier, sau adăpostul din perioada exploatărilor forestiere) și începem să coborâm ușor. Deodată totul se deschide, și privim de sus Cheile Oltețului și Piatra Polovragilor. Tot de aici vedem și Șura Haiducilor, o arcadă naturală pe care o aveam de mult pe lista de vizitat (pe care până la urmă am și vizitat-o, click aici).

Sura Haiducilor

De aici până la cruce mai sunt câteva minute.

Crucea lui Ursache

Facem poze, mâncăm, facem poze – de la Cruce se vede mult în depărtare, se vede Polovragiul si Cheile Oltețului. Crucea se află pe un mic platou, pe care poți chiar campa – probabil priveliștea nocturnă este minunată, dar poate cu altă ocazie.

Crucea lui Ursache

Continuăm pe poteca marcată bine și o luăm la vale printre vegetația pitică și flori de primăvară. În scurt timp intrăm în pădure și dăm de un drum forestier, cel pe care l-am văzut la venire, ce ne duce înapoi la mașini.